Un super film de actiune sau un esec la box office? Acum pe Hbo Max!
Adaptarea cinematografică Assassin’s Creed din 2016 a venit cu promisiuni mari: un univers de jocuri cu milioane de fani, o mitologie complexă întinsă pe sute de ani și un actor de top în rolul principal — Michael Fassbender.
Regizat de Justin Kurzel, filmul aduce pe ecran conceptul central al francizei: explorarea memoriei genetice prin Animus, o tehnologie care permite accesul la viețile înaintașilor.
Un univers fascinant, transpus doar pe jumătate
Povestea îl urmărește pe Callum Lynch (Fassbender), un condamnat salvat de la execuție de Abstergo, compania care caută “Mărul Edenului”, un artefact ce conține secretul controlului asupra umanității. Prin intermediul Animus-ului, Callum este trimis în Spania secolului XV pentru a retrăi amintirile strămoșului său, Aguilar de Nerha, un legendar Asasin. Secvențele din trecut sunt, fără îndoială, punctul forte al filmului: stil vizual distinct, coregrafii dinamice, decoruri impresionante.
Kurzel surprinde atmosfera dură, brutală și plină de tensiune a Reconquistei, iar Fassbender excelează fizic, susținând majoritatea cascadoriilor.
Problema? Tot ce e interesant durează prea puțin
Cele mai captivante momente — cele legate de Asasini — sunt fragmentate și rare. Filmul petrece prea mult timp în prezent, în laboratoarele Abstergo, acolo unde ritmul încetinește, iar emoția dispare. Chiar dacă Marion Cotillard, Jeremy Irons și Brendan Gleeson completează distribuția, personajele lor rămân bidimensionale.
Complexitatea jocurilor este simplificată excesiv, iar firul narativ devine uneori confuz chiar și pentru cei familiari cu franciza. E o producție cu un buget uriaș și idei spectaculoase, dar care nu reușește să atingă coerența necesară.
Un film frumos, dar frustrant
Assassin’s Creed rămâne unul dintre cele mai arătoase filme bazate pe jocuri video, cu potențialul unei francize cinematografice solide. Totuși, scenariul lipsit de profunzime și deciziile narative discutabile împiedică filmul să devină ceea ce ar fi putut fi: o punte perfectă între gaming și cinema.
Rezultatul este o experiență vizuală intensă, însă emoțional și narativ rămâne sub așteptările fanilor. Un film care arată incredibil, dar spune prea puțin.
